Prinи›ul Prea Frumos -

Zâna a zâmbit. Blestemul s-a rupt, dar Alaric nu mai era cel de dinainte. Chipul lui era la fel de frumos, dar ochii îi străluceau acum de o lumină caldă, venită din interior. S-a întors la palat nu ca un exponat, ci ca un lider care știa că , nu ceea ce porți pe chip.

Disperat, Alaric a fugit din palat. Timp de un an, a rătăcit prin sate, nevăzut de nimeni. A început să asculte poveștile oamenilor: PrinИ›ul prea frumos

A vegheat lanurile de grâu ale unei văduve, alungând păsările însetate. Zâna a zâmbit

„Acum mă vezi?” a întrebat el cu blândețe, nu din dorința de a fi admirat, ci din dorința de a fi prezent. Zâna a zâmbit. Blestemul s-a rupt